01 mai 2009

Cosmogonie


Infern şi Paradis prezente pe Pământ
Şi totul ia sfârşit într-un uitat mormânt...

Noi oscilăm continuu
Între două planuri:
Paradis-Infern,
Valoare şi neanturi.

Şi cu toate acestea
Traim in non-valoare
Şi teama, goliciunea
Ne-a risipit in mare...

O mare-a aparenţei
Ce dezumanizează,
Ce de perfecţiune
Treptat ne-ndepărtează.

Aceasta este viaţa în câteva cuvinte,
Cu proprii năzuinţe,
Cu vise ne-mplinite,
Cu doruri, suferninţe,
Speranţe-nchipuite.

Niciun comentariu: