Aş iubi cuvintele
de vreme ce-ar fi suflete
şi le iubesc de-atâtea ori de câte
le-ntâlnesc însufleţite.
Şi le-aş iubi,de altfel,
de vreme ce-ar fi flori
şi le iubesc de-atâtea ori de câte
prin rânduirea simpl-a lor
sunt lacrimi înflorite.
Aş iubi cuvintele
de vreme ce-ar fi ochi
şi le iubesc de-atâtea ori de câte
simt că mă privesc.
Şi le-aş iubi mai mult
dac-ar fi morminte
şi le iubesc de-atâtea ori de câte,
deşi înmărmurite,
mă tulbură tăcerea lor.
